luni, 13 iunie 2011

Fericirea nu e ceea ce pare



Cum iti masori fericirea tu? Te raportezi la viata celorlalti sau la reusitele lor, sau reusesti sa treci peste impresiile lor si sa iti sustii fericirea asa cum ar trebui -marunta sau mai mare? Invata cum sa te bucuri de ea!
Unul din cele mai frumoase citate intalnite in ultima vreme a fost acesta:Viata nu inseamna sa stai si sa astepti ca furtuna sa treaca. Inseamna sa inveti sa dansezi in ploaie!
Ne-am obisnuit sa ne masuram fericirea si nefericirea in ochii celorlalti si prin propria lor experienta. Ne-am obisnuit sa asteptam ca 1000 si una componente ale vietii noastre sa fie puse exact in locurile in care ar trebui: sa fie insemnate toate lucrurile de pe lista, incepand cu o casa mare, un salariu bun, un sot, cativa copii, vacante in strainatate,lux. Am ajuns sa credem ca nu putem fi fericiti decat in momentul in care toate lucrurile de pe lista sunt bifate. Am mers chiar si mai departe, in goana noastra dupa fericirea "suprema", lasandu-i pe cei din jur sa ne dicteze felul in care simtim si sa ne stinga momentele de fericire. Ne-am lasat, astfel, convinsi ca am fi mai fericiti daca am indeplini cel putin un alt criteriu de pe lista celorlalti,ascultand doar de impresiile lor,dandu-le crezare. 
Adevarul –cel pe care il cred si sustin, este ca nu trebuie sa lasam nicio persoana sa ne spuna ca nu detinem toate ingredientele pentru a ne simti fericiti, pentru ca nimeni altcineva in afara propriei noastre persoane nu poate sti care sunt lucrurile care ne fac fericiti,care ne fac sa avem o stare de plutire,sa simtim ca traim.Viata chiar e suprema. 


Cum pot deveni fericit?
Nu se pune problema ca nu ne-am dori sa fim fericiti, doar ca…nu prea stim cum sa facem asta. Si, se vede treaba, suntem mult mai talentati la inventarea miilor de lucruri care ne impiedica sa fim fericiti, decat la a cauta sau descoperi lucrurile care ne fac fericiti,care ne fac pe deplin multumiti.
M-am informat si ..
Un specialist in dezvoltare personala spunea, intr-una din cartile sale, un lucru pe care la acel moment l-am considerat relativ ironic: "Fericirea este alegerea fiecaruia". Departe de a mai vedea cinismul acestor cuvinte, acum cred in ele. Cum de nu ajungem sa fim fericiti? 

Pai, e foarte simplu, nu stim ce ne face fericiti,ne pasa doar de parerile altora,lasandu-ne influentati de toate ironiile spuse in jur.
NU vrei sa incetezi cu astea?

Esti ceea ce gandesti

In urma cu ceva vreme credeam ca sunt terminata din cauza unor persoane,a unor situatii oribile din care vroiam sa evadez.
Credeam ca totul se va sfarsi si ca nu mai am vreo putere sa ma ridic la suprafata,sa iau o gura de aer si sa trec mai departe.Dar iata ca asta s-a intamplat,fara ajutorul nimanui fizic,doar psihic.
Esti ceea ce gandesti.Te gandesti la o rochie,o vei avea,te gandesti la o masina performanta,o vei avea,te gandesti la nota maxima la lucrare,o vei obtine.Si tu ,si tu,si tu,tu,tu,tu,normal ca si tu,da da,si tu , noi toti.
Fericirea,bucuria,dragostea,rasul.Inseamna tot.Cand te nasti,prima gura de oxigen,primii ochi bulbucati ai asistentei si un calduros "Bun venit pe acest Pamant" . Toate acestea au un curs firesc ,unul normal,ales de tine!
Este energie! Atragi binele,raul.Esti ce iti doresti sa fii.

Nu uita ca un gand negativ,este de 1000 de ori mai slab decat unul pozitiv.Un exemplu simplu ar fi alegerile la presedentie; castiga cel ce este mai antipatic persoanelor din jur.El e unul,gandeste pozitiv,in numele lui;multimea gandeste negativ,in numele aceluia,fara vreun ajutor.
De partea binelui,de partea energiei este Dumnezeu.El e cu Dumnezeu.Cei ce urasc,nu sunt.
Nu sunt de partea luminii,a dragostei,a bunastarii.
Daca incepi o fraza,daca incepi un capitol al vietii,o decizie,o optiune,o dorinta cu "NU SUNT..." continua tu , atunci exact aceea vei fii.
Nu vei lua nota maxima,nu vei prospera,nu te vei indragosti,nu vei fii fericit,nu nu nu nu nu .
Cum te nasti,auzi "NU" si il utilizezi zilnic,crezand ca e in favoarea ta.
Totul se face cum iti propui tu,subconstientul lucreaza,Universul preia,si totul ia amploare.
Vrei o situatie financiara deosebita? Mediteaza la bani,inchide ochii si viseaza ca te scalzi in bani.
Vrei fericire? Zambeste cat mai des,fa activitati ce te binedispun.
Plangi mereu? Nu te ajuta cu nimic,dimpotriva,atragi tot raul,toate lacrimile si suspinele spre tine,si curg valuri valuri valuri.
NU exista un timp anume,poti face rost de bani,de nota dorita de ce vrei tu , oricand,chiar si in secunda urmatoare.Depinde doar de tine.
Fii ajutorul Universului!
Ai sa crezi ca dorintele sunt limitate la 3? Cum spune vechea poveste?

Nu esti informat destul,nici nu trebuie,tine doar de constient.
Afla ca dorintele sunt nelimitate,poti sa-ti doresti orice,oricand,oriunde,cu oricine.
In minutul asta doreste-ti x,y,z,q,w poti sa continui ,nu te opri.
Timpul zboara iar tu nu faci nimic sa iti refaci viata dupa o despartire,un esec,un divort,o nota mica,o lacrima.
Sterge toate acestea,uita de tot,si fa-ti bine.Vrei ca cei din jur sa vada adevarata ta fata,descoper-o tu mai intai,analizeaza-te si da frau liber.
Inainte de oricine,tu trebuie sa ai incredere in sine 100% ,apoi restul,fara teama,fara ezitari.
O sa crezi ca palavragesc aiurea,ori te poti prapadi de ras,sau poti,cel mai bine,sa fii constient de adevarul scris aici,si de ce nu,curiozitatea de unde dispun de aceste informatii.
"Totul e cum aplici Secretul". 
Nu ,nu e o gluma.
Acorda o ora si 30 minute intr-o zi pentru a viziona "The Secret" .
Numele iti spune tot.
In timpul documentarului,vei zambi,te vei simti stapan pe tine,si mai mult ca sigur,vei indeplini ceea ce ti se propune.
Incearca!
Restul,tine doar de tine.

duminică, 12 iunie 2011

Dupa 4 ... 8 ani

Iata ca au trecut anii .. parca mai ieri eram in clasa I , fascinati de grandiosul Abecedar,incantati sau nu de meleagurile matematicii,de doamna invatatoare ,de cornul si laptele de la Minister..toate acestea si inca pe atatea au trecut..
Recreatiile parca nesfarsite,temele la romana legate de bastonase,liniute,calculele la matematica,joaca cu plastilina,echipamentul de sport,ratele si vanatorii,inghetata..
Atatea au trecut,atatea numai vin inapoi..
Trec acum pe langa scoala,scoala batrana,care m-a suportat 8 ani,care a suportat atatea generatii,si care inca mai suporta,si parca zidurile ei pagane si geamurile nevopsite,mai duc o generatie,si inca una,inca una..
Si la fiecare 4 ani,se desparte de cate o generatie,parca cu o durere mai mare in suflet,parca mai apasatoare..mai dureroasa..
Fiecare sala de clasa,sala de sport,sala de resurse,laboratoarele,coridoarele,au fost atinse de noi,copii de odinioara,de-o schioapa,stirbi,cuminti si totusi atat de galagiosi care s-au transformat in cativa ani cat intr-o mie, cu trasaturi mult mai accentuate,vocabular mai "matur", gesturi ...
Toate astea trec..Schimbarea insa ramane baza.Unde ai crescut? Cine te-a invatat sa mergi prin societate? Sa te comporti? Sa vorbesti? Sa te descurci?
Scoala..cea pe care o injuri atat,si la fiecare sfarsit de an,la fiecare sfarsit de capitol de 4 ani,plangi in pumni,de teama unui nou inceput,de nevoia de a mai simti anumite amintiri .
Ne autocontrazicem.
Vrem sa se termine scoala,dar la sfarsit ne tinem cu dintii de garduri sa nu ne i-a liceul pe sus..sa nu ne i-a necunoscutul pe sus..
Ne e mult mai simplu unde ne-am invatat; cu nebunii nostrii de colegi,chiar si cu cei mai stupizi..te intreb..la liceu de cine iti mai bati joc? O sa iti fie dor si de aia pe care ii urasti acum.
Asa ca ,inainte sa faci o precizare urata la adresa scolii tale,gandeste'te.



marți, 7 iunie 2011

Intr-o continua schimbare

Poate ca sunt egoista dar la capitolul schimbare vreau sa dau ce am mai bun ,schimbarea sa fie emanata si de lunga durata.Deseori oamenii interpreteaza gresit aceasta fraza " Poate te mai schimbi si tu" , bineinteles,cu mai multe sensuri , dar cel mai utilizat sens este de a-ti schimba personalitatea,modul de a gandi,de a actiona,reactiona.Si gandeste-te ca cei care iti spun asta,iti vor poate,macar intr-o farama,binele.
Binele si fericirea sunt ca un parfum ,pe care il pulverizezi si care,nu are cum sa nu ajunga si pe tine.
Fericirea poate fi transportata cu ajutorul unui zambet, o vorba buna,un sarut dulce,o vata de zahar,o tableta de ciocolata,un film bun ,o zi pe plaja la mare,explorarea muntilor,pentru mine,toate acestea,constituie o particica macar dintr'o fericire adevarata.
Sunt fericita cand vad un pisoi cu ochii plapanzi ce miorlaie,imi aduce aminte de nevoia de tine,sunt fericita cand mananc o ciocolata ,mereu ma face sa deslusesc amintirile , sunt fericita cand vad un balon colorat zburand,ma face sa'mi aduc aminte de noi,in primele zile si de cat timp a trecut de atunci ...
Am un gram de noroc in toata povestea asta tragica,de dute-vino,impacare,certuri ...
Acel gram de noroc este raza de soare,raza care ma lumineaza,imi lumineaza calea,ma face sa fiu cerul senin pe care ea poate aluneca lin , ma poate face sa mai astept inainte de orice,5 minute,ca sa fie sigura ca m-am gandit bine,si practic,imi "da drumul" sa ma duc,dar eu ma intorc.
Si nu am sa pot niciodata sa o las,pentru nimic in lume.
Daca ea pleaca,plec si eu.
E inima mea.Sora mea,Mada.
Ea e ploaia de care am nevoie cand mor de cald,ea e caldura cand sunt inghetata,e prospetimea mea,inspiratia mea.
Tot ce imi ramane de facut este sa traiesc prezentul asa,asteptand viitorul,cu mari emotii,pentru ceea ce ar putea sa se intample.Incercand din greu sa nu ma mai gandesc,pentru ca in fiecare clipa ,poate fi inlocuit de altii si altii si altii.Dar poate nimeni nu e la fel.La fel ...
Revenind..
Am totul,defapt,nu am nimic.Cunosc,dar parca sunt de nerecunoscut.
M-am schimbat,nustiu daca in bine ori rau,dar asta e cert,m-am schimbat.

Goodbye?

vineri, 3 iunie 2011

Simple ganduri

Fiecare dintre noi ne asteptam sa gasim dragostea,fie la o varsta frageda ,fie la una mai inaintata.Dragostea aceea pura.Dragostea ce ne duce in starea de euforie,de obsedare,de fericire.Uneori credeam ca am gasit-o,alteori spuneam ca am pierdut-o.Si uneori o asteptam.De multe ori,ciudat insa,acea dragoste sta in noi,reflectandu-se in persoanele de langa noi.Nu avem ochii larg deschisi,si de aceea pierdem persoane dragi ,apoi regretand.Cu cat cautam si mai departe,zbatandu-ne,cu atat ne dam seama ca aceasta fuge,fiind exact la opus.Dar uneori dragostea poate fi langa noi,la nici un metru.Trebuie sa privim dincolo de zidul impunator al aparentelor.
Sunt persoane care ,renunta la dragoste,fiindu-le frica .Frica de dezamagire,tradare,durere.Dar trebuie sa fim constienti ca atunci cand ne luam un angajament,trebuie sa ne gandim si la acele parti negative de care nu prea vrem sa auzim pentru ca,atunci cand ne vor lovi,nu am putea rezista.Dar niciodata frica de orice,nu trebuie sa inceteze sa pompeze si sa intensifice bataile inimii.
Dragostea am putea s-o numim regasirea sinelui in persoana iubita.Dragostea este pura si frumoasa.Atunci cand iubesti,daruiesti fericire.Atunci cand esti indragostit,cerul este mult mai senin,soarele straluceste mult mai tare,iarba are un aer mai proaspat.
Totul se rezuma la iubire.

Scrisoare pentru mine ....

Acum ceasul de pe peretele galben indica ora ratacitoare a soarelui cu noaptea,ora 20:47 , dar tare imi vine sa dau cu mine de Pamant sau de Soare..Cand cineva iti va putea scrie pe soare cu un cub de gheata,atunci fii sigur ca altcineva te iubeste mai mult decat mine.Iar a trecut o zi, in care nu am avut chef,nu am avut timpul,nu am avut dispozitia necesara ca sa invat..sa invat,asta imi trebuie,dar .. m-am decis,ma apuc..curand ...
Stiu ca uneori cu cat de indarjesti mai tare sa faci un lucru,cu atat nu iti iese..
La fel cum am incercat sa fac bine,sa vad zambete largi pe chipurile oamenilor dragi,sa imi dau propriul meu zambet,propriul meu bine,fara vointa mea uneori,am incercat,dar m-am invatat ca  , orice dai,nu te gandi ca primesti inapoi.
Si incerc cu greu,cu pasi marunti sa nu obosesc,ca si cum as urca un munte inalt de peste 2000 metrii,se pare ca nu se mai sfarseste poteca asta ,pe drum,plina de plase,plina de tantari,plina de animale care sfasie,plina de pericole..cu toate acestea pot compara oamenii din ziua de azi,sugatori de sange,sugatori de bine.
Si as vrea sa ii pot sfatui,ca roata de multe ori se intoarce,si de as fii dusmanoasa dar sunt in stare sa jur pe ce am mai scump ,ca vreau sa le fie bine,daca nu in compania mea,macar ei intre ei..Si normal ca din punctul lor de vedere tot mint.
Morala? Trebuie sa invatam sa nu ne asteptam de la nimic bun din partea unora,sa nu asteptam mila,compasiune,tandrete,o imbratisare calduroasa sau adevarul,nu vor venii atat de curand pe cat speram si poate ca,niciodata.
Si daca rupturile sunt dureroase si lasa rani adanci ,nu te transforma intr-o conserva,nu iti pierde credinta,optimismul si gandul ala de  <Trec si peste asta!> 
Imi aduc aminte cand ,scriam povesti cu printi si printese,si visam ca eu insumi sa ajung intr-un palat din ciocolata,si sa fiu o frumusete nemaiintalnita,cu printi,trasuri..
Oare nu mi-am facut singura rau,nu ca am scris acestea,ci cand am facut vant,am dat frau liber , vietii mele si m-am lasat purtata de orice intamplare,si vorba,spusa din rau de cele mai multe ori..
Cat ne-am mai chinuit la fraza asta..Defapt,cat m-am mai chinuit..sa inteleg de ce..De ce? Pentru ca nu este raspuns :) .
Nu stiam cum sa inchei acel "si acum zbor spre ... " Spre? Nimic.
Totul se oglindeste in ceea ce facem,spunem,conducem .. uneori involuntar.
<<Si la sfarsitul povestii te intrebai cum va fii actiunea de azi inainte,ce se mai intampla cu printul,printesa,cu paradisul,cu piticii,cu trasurile,povestile lor.>>
La sfarsit,numai ai nici-o putere de nimic,doar te incui undeva,te eliberezi intr-un loc stiut numai de tine,si te gandesti iar....
       DE CE? 

Plecata

Am ramas cu 1000 de intrebari,probabil daca le-as desface si as urla ,ar deveni totul m-ai calvar decat este de aceea tac,suspin si tac. Si de ce as putea face asta decat din pura dorinta pentru binele celorlalti,aia care sunt cum sunt si se stiu si .. m-ar face sa tremur si sa sufar si mai tare.
Dar , intotdeauna exista o persoana care iti face viata ca o savarina de dulce,care te sprijina mereu,si am marele noroc,imensul noroc de o avea,aproape cu sufletul,dedicata,chiar daca nu si fizic atat de des.Mai rar,decat niciodata,prefer asa.Si ma gandesc ca sunt mai mult decat norocoasa ca o am,ca face atatea pentru mine,ca este ea in orice situatie ,mi-a ridicat moralul si nu pot decat sa ii multumesc,nu pot altceva decat sa incerc sa am mare grija de ea.
In incheiere,nu credeam ca voi ajunge vreodata sa spun ca NU mai pot,sa arat ca sufar,ca plang,machiajul sa fie pal si chiar inexistent.
Simt ca sunt intr-un cosmar si vreau sa ies de aici,sa deschid ochii si sa gasesc o portita,sa plec din intunericul asta si din groapa care se adanceste atat de tare ,ma pierd in sentimente.
Mi-as dori ca totul sa dispara ,totul,legat de asta.
Cum mi s-a spus de la sufletul meu " Suntem puternice,trecem peste orice."
Si ii dau mai mult decat dreptate! <3